Wildschooling/Scoala din padure. Ce plante salbatice am adunat noi si cum le-am gătit
De vineri încoace s-a întors vremea frumoasă și trebuia să ieșim! Stăm la casă și avem curte, dar timpul petrecut într-o poiană/pădure te umple cu o stare de bine pe care nu o găsești în altă parte.
Noi am combinat ieșirea la pădure cu necesitatea și cu școala: adică am mers să ne aprovizionăm cu apă de la izvor, apoi am adunat tot felul de plante și flori sălbatice (unele dintre ele comestibile) și cu ocazia asta copiii au învățat ce pot mânca din pădure și sub ce formă (crude sau gătite).
Chiar lângă izvorul de unde luăm apa, am găsit dragavei (frunzele acelea lungi de mai jos), pe care i-am cules pentru ciorbă (aici rețetă).
La bunicii din partea mamei, mereu mâncam așa ceva; bunica aduna pe de pășunile din preajma sălașului unde locuiam pe timpul verii.
( Drumul către sălașul de vară al bunicii mele)
Tot acolo am mai găsit piciorul-cocoșului (buttercup) și ferigă - ne-a impresionat modul în care am găsit-o: mai multe ferigi adunate laolaltă ca o vază. Nu mai văzusem dispunerea asta până acum.
Ne-am continuat plimbarea pe drumul forestier, ne-am bucurat de aerul proaspăt și crud, de cântece de păsărele și de flori.
Pe lângă drum am mai găsit mentă sălbatică, pe care am cules-o pentru ceai. Știu că nu e bine de lângă drum pentru că sunt prăfuite, dar pe aici trec rar mașiniși în plus, altundeva nu mai găsesc, de o parte e râul, de alta dealul foarte abrupt cu pădurea.
(Menta)
Ecaterina a adunat păscuță galbenă, piciorul-cocoșului și alte plante pe care azi le vom presa și le vom identifica folosind diferite cărți și îndrumătoare.
(Păscuță galbenă)
Am găsit o poieniță și ne-am oprit acolo; stând întinși pe iarbă am descoperit măcrișul și tare ne-am mai bucurat, pentru că nu mai mâncasem de mult tare măcriș.
(Măcriș)
(Iusti și Nina au mâncat măcriș pentru prima dată)
Tot la marginea poienii am găsit și ferigi, care erau numai potrivite pentru a fi gătite. Am cules numai vârfurile fragede și rotocolite ale ferigii. Le-am spălat și le-am călit în unt, sare și smântănă - la fel ca sparanghelul.
(Reteta ferigi aici și informații despre ferigi)
Săptămâna trecută am adunat plante sălbatice și buruieni din grădină și le-am gătit.
Am adunat:
- răcovina din care am făcut pesto pentru paste (spre surprinderea mea le-a plăcut enorm)
- pizda tigancii (imi cer scuze pt termen, dar asta e numele) - la salate si la paste
- traista ciobanului:
Este o planta pe care o intalnim des in flora spontana, putand fi gasita pe campii, pajisti, gradini, la marginea drumurilor, in santuri, parloage si locuri insorite. In Asia mica, este o planta foarte cautata pentru gustul sau, folosindu-se intr-o multime de preparate. Vara dezvolta frunzulite in forma de inimioara, fiind foarte usor identificabila. Primavara o putem gasi in stadiul incipient, la baza solului, si o putem recunoaste datorita frunzelor lancetate, dispuse ca intr-o rozeta. Se recolteaza frunele tinere impreuna cu radacina tanara. Gustul este asemanator verzei, si devine piperat odata cu cresterea plantei. Primavara frunzele tinere, bogate in fier, calciu si vitamina C, se pot consuma crude in salate, sau se pot sota cu putin usturoi sau fierbe si trase la tigaie. Datorita gustului intens pe care il capata odata cu maturizarea plantei, inspre vara, se asezoneaza si cu alte verdeturi sau legume. In Korea se considera ca Naengi (numele autohton pentru Traista-ciobanului) este una din plantele de primavara cu cei mai multi nutrienti, fiind printre primele care ies din pamant, purtand cu sine taria Naturii. Mai multe moduri de preparare gasiti aici. Perioada de recoltare: februarie-octombrie (sursa: Organic Joy)
Joi, după multele ploi din zilele precedente, au ieșit mulțime de melci prin grădină. Avem o grămadă de melci și copiii i-au tot adunat în găletușă. Mi-a venit ideea să îi pregătim așa cum i-am mâncat eu odată. La bunicii din partea mamei mereu se mâncau melcii și racii din râurile de munte. În plus, în cărțile vechi de bucate, prepararea și mâncatul melcilor nu era nicidecum ceva excentric, ci ceva foarte obișnuit.
Puteti citi aici mai multe despre melci, iar mai jos vă las poze cu reteta pe care am vrut să o fac și cu ce a pregătit pâna la urmă bunica venită în vizită:
Voi ce plante ați descoperit? Cum le-ati gătit?